Biserica

În prezent serviciile divine la Păulești le oficializează preotul Ghenadie Ghergheligiu, care deja a luat inițiativa de a renova interiorul bisericii, în speranța că vor participa toți păuleștenii, așa cum au facut-o pe parcursul a celor 130 ani.

Biserica "Sfîntul Ierarh Nicolai"
din s. Păulești, r. Călărași
din 1886

Biserica "Sfîntul Ierarh Nicolai" din satul Păulești, raionul Călărași are peste 130 ani, a fost edificată pe pamîntul donat de boierul Ivan Goilov cu banii adunați de locuitorii satului în perioada anilor 1880-1886.

Sfințirea bisericii din satul Păulești
în anul 1947 la 5 octombrie
preot paroh fiind Protoiereul
Mitrofor Antonie Tudoreanu

Astăzi face parte din Patrimoniul Republicii Moldova, fiind clasificată de către AIRM (Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor) ca monument de arhitectură și artă de valoare. Pe parcursul celor 130 ani s-au efectuat doar doua reparații, în 1907 și în 1989 (1959-1989 - biserica nu a funcționat).

La Păulești primele ritualuri de botezuri, cununii înmormîntări au fost înregistrate în anul 1772. Tot în acea perioadă în listele recensămîntului populației, efectuat în anul 1773 figura și un slujitor al bisericii. Din generație în generație s-a transmis, că exista și o mică biserică, care era amplasată în mahalaua din preajma clubului. Locuitorii din acea zonă, sapînd în grădină găseau rămășițe ale lăcașului: pietre, bucăți de lemn, monete. Referitor la a doua biserică, așa zisă „biserica din lemn”, se știe cu precizie, că a fost construită în anul 1810 și se afla pe teritoriul cimitirului. Tot de la consăteni am aflat, că numai fațada era din lemn, pereții fiind construiți din nuiele și lipiți mai întîi cu un amestec de lînă și ouă, apoi cu lut și paie. Conform documentelor de arhivă biserica poseda în anul 1813 doua perechi de veșminte de brocard, vase de cositor și carți bisericești. În lucrarea lui Paul Mihailovici „Satul Nișcani după documente și tradiții”, Chișinău, 1937, se menționează, că în februarie 1823 diaconul Vasile Caragea din Păulești a primit în dar o carte bisericească de la preotul Gheorghe Harea din Nișcani. Din datele recesămîntului din anul 1835 aflăm, că la Păulești activau 2 preoți: Nicolaie Cujba cu preoteasa Anastasia care aveau 2 feciori (unul dintre ei - Ilie Cujba ulterior a devenit preot la biserica din Bender) și preotul Simion Bogdanaș cu preoteasa Elizaveta ce educau 4 copii. Pe lîngă preoți activau 2 dascăli (Vasile Bordei și Vasile Caragea) și un cîntăreț (Vasile Buzdugan).

Despre construcția actualii biserici nu se știe cu exactitate în ce an a fost edificată și cîți ani a durat construirea ei. Se știe cu precizie, că pămîntul, locul pe care a fost construită a fost donat oamenilor din sat de către boierul Ivan Lucici Goilov, care a decedat în anul 1886 și a fost înmormîntat în ograda bisericii, ceea ce demonstrează faptul că în 1886 biserica era deja. În acea perioadă serviciile divine le efectua preotul Mihail Muranevici (pînă în anul 1906). Conform informației din „Kisinevskie Eparhialinie Vedomosti” n.31, 1906 la Biserica din Păulești a fost numit preotul Vasile Crijanovschi. El era ajutat de către parohul bisericii din Călărași-sat, Alexandru Baltaga, personalitate marcantă în Republica Moldova, care mulți ani la rînd slujea și la biserica noastră. Iată ei, în anul 1907, au efectuat prima reparație capitală a bisericii, 80 la suta din banii necesari, fiind adunați de la oamenii din sat.

Conform informației preluate din „Anuarul Eparhiei Chisinaului si Hotinului”, ediție oficială, Chișinău-București, 1922, p.170, din anul 1920 ritualurile bisericești la Păulești erau oficializate de preotul-paroh Vladimir Cudretchii, în vîrstă de 58 ani, iar cîntăreț - Gavril Macrinici. Nu se știe cît timp a activat preotul Vladimir Cudretchii, dar din spusele creștinilor, a fost preot pe o perioadă lungă, preoții activau pînă le permitea sănătatea. În unul din documente privind inventarierea bunurilor materiale („Anuarul Eparhiei…, anul 1941” printre membrii comisiei se enumera și preotul din Păulești Alexei Arvintiev). Din această sursă putem presupune, că el a fost preot pînă în anul 1945, pentru că începînd cu anul 1945 deja putem afirma cu exactitate despre începutul activitații în calitate de slujitor al bisericii din Păulești al preotului Anton Tudoreanu, băștinaș al satului. Din spusele păuleștenilor, acesta a fost unul dintre cei mai iubiți și respectați preoți pe care i-a avut Păuleștiul vre-o dată.

Părintele Anton s-a născut la Păulești în anul 1923. Și-a făcut studiile la Seminarul Teologic din Chișinău, care în timpul războiuli a fost evacuat în România, deaceea părintele Anton, fiind înrolat în Armata Româna n-a figurat pe listele păuleștenilor, care au participat la război. Primele sale parohii au fost la Păulești și Nișcani, era preot la două sate. În 1947 sfintțește biserica „Sf, Ierarh Nicolaie” din Păulești. A activat într-o perioadă destul de dificilă, în epoca comunistă, cînd biserica nu era privită cu ochi buni. În 1959 biserica din Păulești a fost închisă și preotul Anton Tudoreanu a fost transferat la biserica din s. Sipoteni, r. Călărași, dar încă mulți ani venea la Păulesti și boteza pe ascuns copiii în căsuța din ograda bisericii, unde se păstrează inventarul bisericesc. Oricine, avea vre-o durere ori vre-o greutate se ducea după sfat la părintele Anton, avea o inteligență și o educație cum numai un preot adevărat o poate avea. A decedat în anul 2001.

Un al preot, născut la Păulești (1925-2013), care s-a remarcat prin inteligență, cumsecădenie, bunătate a fost preotul Leontie Filip. El și-a început activitatea în calitate de dascăl la biserica din Păulești în anul 1945, la vîrsta de 20 ani, peste trei ani (1948) a fost numit preot în s. Seliște, r. Nisporeni, ulterior în s. Stolniceni, r. Hîncești, apoi a revenit la Seliște. A slujit bisericii 68 ani și s-a remarcat nu numai ca un bun organizator dar și ca un talentat profesor, a avut mulți ucenici, care l-au numit preot ce inspiră încredere și speranță.

Protoireul Ioan Ciuntu este o personalitate cunoscută nu numai de păuleșteni, dar de întreaga republică. Este primul, dupa Dino Russo și unicul care a devenit deputat, este primul scriitor din Păulești (a editat cîteva cărți, fiind membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova) și primul care a descris atît de bine conacul boieresc, exprimind gîndurile și sentimentele pe care le-au retrait păuleștenii. Tatăl sau Vasile Ciuntu a fost preot și feciorul său Adrian este și el preot.

Una dintre caracteristicile satului Păulești, pe lîngă monumentele culturale și naturale, este și aceea, că pentru un sat mic (1000 locuitori) avem un număr mare de preoți, născuți la Păulești și chiar dinastii de cîteva generații. Începînd cu dinastia Cujba, Ciuntu și continuînd cu cea mai numeroasă dinastie de preoți - frații Tudoreanu (Anton, Nicolaie, Ion). Părintele Nicolaie a activat și el la biserica din Păulești, fecioriii săi, Vasile și Constantin, la fel și copii lor au ales calea bisericii. Părintele Ion, deși soarta i-a hărăzit o viață scurtă, a decedat la doar 36 ani, a lăsat amprente adînci în inimile enoriașilor săi. Și-a început activitatea de muncă la Păulești, prin 1958 era poștaș în sat, sociabil și prieten cu toată lumea. După absolvirea Seminarului Teologic de la Odesa a primit parohia din Tvardița. Pe atunci peste tot se închideau bisericile, însă, datorită insistenței lui și a luptei cu birocrația, a reușit să păstreze biserica. Cînd a decedat a fost înmormîntat în cimitirul din Păulești. Un grup de credincioși din Tvardița au venit și au luat pămînt de pe mormîntul său și i-au făcut monument la Tvardița, în semn de recunoștință și respect.

Feciorul sau Tudor, într-un fel i-a repetat soarta, a trăit puțin (33 ani), dar a reușit să înalțe biserica „Sfîntului Lazăr” și să inițieze construcția bisericii „Învierea Domnului” din cimitirul „Doina”, pe care a finisat-o mama și sora sa și la care paroh e feciorul său Nicolae.

Lista preoților din Păulești continuă cu nume noi Ion Cucuietu și feciorul Vlad, Simion Cucuietu, Sergiu Panaite și doi viitori preoți Vitalie Munteanu si Mihail Olaru. Cu siguranță, nu i-am enumerat pe toți. În acest context aș menționa, că oamenii din Păulești sînt credincioși și acest fapt se demonstrează nu numai prin numărul mare de preoți băștinași, dar și prin faptul că s-a reușit să se păstreze biserica satului, care are peste 130 ani. Și-a reînceput activitatea în anul 1989, datorită inițiativei unui grup de enoriași, printre care (îi voi numi pe cei mai activi organizatori ai reparației capitale): Feodosie Gangan, Andrei Chiriac, David Cutu, Simion Lungu, Ulian Cucuietu, Nicolaie Cojocaru, Nicolaie Zerva.

Un cuvînt aparte merită Ana Cucuietu, care a pictat interiorul bisericii. Printre preoții, ce au activat și au contribuit la păstrarea bisericii – Anfilofie Stratan, Elisei Brad, Nicolaie Tudoreanu, Ion Nagornea, Ion Rotaru, Grigore Pricinoc.